DLSS (Deep Learning Super Sampling) e o suită de tehnologii NVIDIA care folosește AI ca să ridice numărul de cadre pe secundă în jocuri, cu imagine clară. Placa desenează jocul la o rezoluție mai mică, iar un model AI reconstruiește imaginea la rezoluția ecranului.
Merge numai pe plăcile GeForce RTX, din seria 20 încoace, iar funcțiile noi cer plăci mai noi. Generarea de cadre cere un RTX 40 sau 50, iar generarea de cadre multiple și DLSS 5 cer un RTX 50.
Cum funcționează DLSS?
Pe scurt, prin două trucuri: desenează mai puțini pixeli și, la plăcile noi, inventează cadre întregi. NVIDIA descrie Super Resolution, partea de bază, ca o reconstrucție. DLSS ia mai multe imagini la rezoluție mică și folosește datele de mișcare și cadrele anterioare ca să construiască o imagine de calitate.
Generarea de cadre merge mai departe și creează cadre care nu au fost desenate deloc de joc. La DLSS 3, NVIDIA genera un singur cadru suplimentar, cu ajutorul vectorilor de mișcare, al adâncimii și al unui accelerator dedicat de pe plăcile RTX 40.
Suita mai are două piese pe care le vezi des în meniurile jocurilor. Ray Reconstruction înlocuiește filtrele de zgomot reglate manual din scenele cu ray tracing, iar DLAA folosește aceeași reconstrucție la rezoluția nativă, pentru o imagine mai curată, fără upscaling.
Ce versiuni de DLSS există?
NVIDIA a lansat DLSS în 2018, ca tehnologie care ridica performanța prin upscaling, iar DLSS 2.0 a urmat în 2020. DLSS 3 a adus generarea de cadre pe plăcile RTX 40, cu un cadru generat pentru fiecare cadru desenat.
DLSS 4, anunțat în ianuarie 2025 odată cu seria RTX 50, a adus generarea de cadre multiple. Pe RTX 50, placa poate genera până la trei cadre suplimentare pentru fiecare cadru desenat. Tot atunci, NVIDIA a trecut Super Resolution, Ray Reconstruction și DLAA pe un model de tip transformer, disponibil pe toate plăcile GeForce RTX.
DLSS 4.5, din ianuarie 2026, a adus a doua generație a modelului transformer pentru Super Resolution, pe toate plăcile RTX. Pe RTX 50 a adăugat modul 6X, cu până la cinci cadre generate pentru unul desenat. Varianta dinamică reglează singură multiplicatorul după rata de reîmprospătare a monitorului.
DLSS 5 schimbă direcția: nu mai urmărește doar cadrele pe secundă, ci și lumina și materialele din scenă. NVIDIA l-a lansat la 1 septembrie 2026, în NBA 2K27, pentru plăcile și laptopurile RTX 50. Pentru jucător, e o simplă opțiune pornit sau oprit.
DLSS egalează rezoluția nativă?
Uneori se apropie, dar nu în orice joc. NVIDIA susține că, prin DLSS 4.5, modul Performance poate fi comparabil cu imaginea nativă sau chiar s-o depășească, iar modul Ultra Performance devine utilizabil la 4K.
Testele TechSpot dau o imagine mai nuanțată. Redacția a găsit că DLSS 4.5 reduce ghosting-ul și artefactele din zonele pe care obiectele în mișcare le descoperă. A notat însă și artefacte care s-au înrăutățit față de DLSS 4. A mai găsit și un cost de performanță, mai mare pe plăcile vechi.
Concluzia TechSpot e una practică: rezoluția la care desenează placa încă contează, iar cu cât e mai mare, cu atât rezultatul e mai bun. Practic, un mod DLSS mai ridicat, cu rezoluție internă mai mare, rămâne alegerea sigură când placa ți-l permite.
Generarea de cadre face jocul mai rapid?
Îl face mai fluid, nu mai rapid la comenzi. Măsurătorile TechSpot pe un RTX 5090, în Cyberpunk 2077 cu Reflex pornit, arată cadrele urcând de la 78 la 139 pe secundă în modul 2X și la 250 în modul 4X.
În aceleași măsurători TechSpot, latența a crescut de la 34 la 40 de milisecunde în modul 2X și la 44 în modul 4X. TechSpot a comparat și două variante de 120 de cadre pe secundă: desenate nativ, cu 24 ms de latență, și obținute prin generare din 60 de cadre reale, cu 48 ms.
De aici vine regula pe care o recomandăm: pornești generarea de cadre când jocul răspunde deja bine la comenzi fără ea. TechSpot notează că NVIDIA recomandă cel puțin 120 de cadre pe secundă la ieșire. Pentru generarea de cadre XeSS, Intel recomandă, după aceeași sursă, 60 de cadre de bază.
DLSS, FSR sau XeSS: care e diferența?
Toate trei reconstruiesc imaginea dintr-o rezoluție mai mică, dar merg pe plăci diferite. DLSS rulează numai pe GeForce RTX, în timp ce AMD și Intel au păstrat variante care pornesc și pe plăcile altor producători.
La AMD, upscaling-ul cu învățare automată, fostul FSR 4, merge pe Radeon RX 6000, RX 7000 și RX 9000. Pachetul complet „Redstone”, cu generare de cadre ML, cere un RX 9000. FSR 3 e open source, iar AMD scrie că merge pe o gamă largă de plăci, inclusiv pe ale unor concurenți.
Intel spune că XeSS 3 merge mai eficient pe plăcile Arc și pe procesoarele Core Ultra cu grafică Arc. Pornește însă și pe plăcile altor producători: varianta cross-vendor a XeSS Super Resolution cere Shader Model 6.4 sau mai nou.
La calitate, TechSpot a pus față în față DLSS 4.5 și FSR 4 și a ales DLSS, mai ales la 4K în modul Performance și la 1440p în Balanced. După TechSpot, FSR 4 oferă o imagine mai moale, dar uneori cu mai puțin zgomot, iar ca viteză stă aproape de DLSS 4.
Când contează DLSS și când nu
Contează mult când ceri plăcii mai mult decât poate desena: monitor de 1440p sau 4K, ray tracing pornit, jocuri noi pe un laptop cu placă de mijloc. Acolo, upscaling-ul îți dă cadre pe care altfel le-ai obține doar coborând setările.
Contează puțin în jocurile competitive ușoare, unde placa trece oricum de rata monitorului, și deloc în jocurile care nu îl integrează. Pe o placă GeForce GTX sau pe una AMD ori Intel, DLSS nu pornește, iar atunci te uiți la FSR sau la XeSS.
Ce înseamnă pentru cine cumpără o placă video sau un laptop
Uită-te întâi la cadrele desenate, nu la cele generate. O cifră „cu generare de cadre” spune cât de fluid poate fi jocul, nu cât de repede răspunde. Diferența crește când cadrele de bază sunt puține.
Seria contează pentru funcții: un RTX 50 are tot pachetul, inclusiv DLSS 5, iar un RTX 40 are Super Resolution, Ray Reconstruction, DLAA și generarea simplă de cadre. Pe RTX 20 și 30, NVIDIA spune că modelele noi DLSS 4.5 costă mai multă performanță, așa că poți rămâne pe modelul din DLSS 4.
La un laptop, DLSS nu acoperă o placă prea slabă sau limitată de TGP-ul plăcii video, adică de puterea pe care i-o lasă producătorul. Alege întâi rezoluția potrivită pentru placa ta și abia apoi socotește DLSS ca rezervă, pentru jocurile care vin. Când ai stabilit rezoluția, laptopurile de gaming din topul nostru sunt pasul următor.